Glosar de termeni – Formare profesionala continua

·         Absolvent al unui program educaţional și de formare profesională

P  persoană care a finalizat un program de educaţie și formare profesională

·         Absolvire

P  Finalizarea unui program de educaţie și formare profesională. Este posibil ca un absolvent să aibă una sau mai multe absolviri, dacă studentul a fost înscris simultan în două sau mai multe programe şi le-a absolvit.

·         Activitate de învăţare

P  Activitate deliberată în care o persoană participă cu intenţia de a învăţa.

·         Activitate educaţională

P  Activitate deliberată care implică unele forme de comunicare care pun în evidenţă învăţarea.

·         Calificare

P  Un rezultat formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește că o persoană a obținut rezultate ale învățării la anumite standarde. (Sursa: Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 Aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului European al Calificărilor pentru învățarea continuă).

·         Calificare non-formală (educaţională)

P  Calificarea dobândită după realizarea obiectivelor de învăţare ale unui program de educaţie și formare profesională în educaţia non-formală care nu este recunoscută de către autorităţile naţionale de educaţie ca fiind echivalentă unei calificări oficiale.

·         Calificare recunoscută

P  Confirmarea oficială de către autorităţile educaţiei naţionale a unei calificări acordate după realizarea obiectivelor învăţării unui program de educaţie și formare profesională.

·         Competenţe

P  Capacitatea dovedită de a folosi cunoştinte, deprinderi si aptitudini personale, sociale şi/sau metodologice, la locul de muncă sau în perioada studiului şi în dezvoltarea personală şi profesională.  (Sursă: Recomandare EQF)

·         Cunoştinţe

P  Ansamblul de fapte, principii, teorii și practici referitoare la un anumit domeniu de muncă sau de studiu; cunoștințele sunt descrise ca teoretice și/sau practice și sunt rezultatul asimilării de informații prin învățare. (Sursa: Recomandarea EQF)

·         Deprinderi

P  Capacitatea de a aplica cunoștințele și de a folosi îndemânarea pentru a finaliza sarcinile și de a rezolva probleme; deprinderile sunt descrise ca fiind cognitive, implicând utilizarea gândirii logice, intuitive și creative, sau, practic, implicând dexteritate manuală și utilizarea de metode, materiale, unelte și instrumente. (Sursa: Recomandarea EQF)

·         Diplomă de Licenţă sau echivalent

P  Ciclul I (program de licență) din învățământul superior, conceput să ofere cursanţilor cunostinţe academice şi/sau profesionale, deprinderi şi competenţe de nivel mediu, diploma de licență sau o calificare echivalentă. Cuprinde, de obicei, între 180 si 240 de credite.

·         Doctorat sau echivalent

P  Diplomă de învăţământ superior conceput în primul rând pentru a conduce către o calificare de cercetare avansată. Programele de doctorat se bazează pe studii avansate si cercetări originale şi sunt, de obicei, oferite de universităţi si instituţii similare. Programele de doctorat există atât în domeniul academic, cât şi în cel profesional. Programul se încheie, de obicei, cu prezentarea şi expunerea orală a unei teze ce se poate publica, reprezentând o contribuţie semnificativă a cunoştinţelor în domeniul respectiv de studiu.

·         Domeniu de educaţie

P  Domeniu vast, ramură sau zonă de conţinut acoperită de un program de educaţie, curs sau modul. Deseori se referă la « subiect » sau « disciplină ». Se mai poate referi la « domeniu de studiu ».

·         Educaţia

P  Procesele prin care societatea transmite deliberat informaţii acumulate, cunoştinţe, înţelegere, atitudini, valori, deprinderi, competenţe şi comportamente între generaţii. Presupune comunicarea concepută pentru învăţare.

·         Educaţia a doua şansă

P  Educaţia specifică pentru persoane care, din mai multe motive, nu au fost la şcoală sau au părăsit şcoala fie înainte de terminarea unui nivel de educaţie în care au fost înscrişi, fie au terminat nivelul, dar doresc să intre într-un program de educaţie sau de formare pentru care nu sunt calificaţi încă. Participanţii sunt deseori mai în vârstă decât grupul de vârstă normal pentru programul dat din nivelul ISCED (dar nu neapărat adulţi). Uneori sunt considerate «programe de trecere» sau «programe de reintegrare».

·         Educaţia adulţilor

P  Educaţie specifică orientată spre persoane care sunt privite drept adulţi de către societate pentru a îmbunătăţi calificările lor tehnice sau profesionale, pentru dezvoltarea abilităţilor, a îmbogăţi cunoştinţele cu scopul de a completa nivelul de educaţie formală sau a dobândi, împrospăta sau actualiza cunoştinţele, abilităţile şi competenţele într-un domeniu particular. Include şi ceea ce se referă la «educaţie continuă», «educaţie repetată» sau «educaţie a doua şansă».

·         Educaţia bazată pe şcoală sau colegiu

P  Activităţile educaţionale care au loc în instituţii pentru educaţia copiilor şi tinerilor în cursul programelor iniţiale de educaţie care au ca scop obiective specifice de învăţare prin instruire în clase, inclusiv cursuri în medii de învăţare specializate (ex. laborator, clasă de muzică sau sală de gimnastică) şi activitate în grup, sub îndrumarea unui profesor sau a unor profesori. Studenţii sunt deseori grupaţi în funcţie de clasă, vârstă sau nivel de abilităţi.

·         Educaţia formală

P  Educaţia instituţionalizată, intenţionată şi planificată prin intermediul organizaţiilor publice şi organismelor private recunoscute şi – în totalitatea lor – constituie sistemul de educaţie formală al unei ţări. Programele de educaţie formală sunt astfel recunoscute ca atare de autorităţile naţionale de educaţie sau echivalente  (de ex. oricare altă instituţie în cooperare cu autorităţile naţionale sau subnaţionale de educaţie). Educaţia formală constă mai ales din educaţie iniţială. Educaţia profesională, educaţia pentru nevoi speciale şi unele părţi din educaţia pentru adulţi sunt deseori recunoscute drept parte din sistemul formal de educaţie.

·         Educaţia generală

P  Programele de educaţie destinate dezvoltării cunoştinţelor generale, aptitudinilor şi competenţelor elevilor, dar şi aptitudinilor la citire şi aritmetică, deseori pregătesc studenţi pentru programe de educaţie mai avansate la niveluri ISCED similare sau superioare şi pun bazele învăţării continue. Programele de educaţie permanente sunt bazate pe şcoală sau colegiu. Educaţia generală include programe de educaţie care sunt destinate pregătirii studenţilor pentru admitere în educaţia profesională, dar nu pregătesc pentru forţa de muncă ocupată în ocupaţii particulare, meserii sau clase de ocupaţii sau meserii, nu conduc direct la o calificare relevantă pe piaţa muncii.

·         Educaţia iniţială

P  Educaţia formală a persoanelor înainte de a intra pe piaţa muncii (de ex. când vor fi în învăţământul cu program complet). Prin urmare, se referă la persoane care sunt privite de către societate drept copii, tineri şi adulţi tineri. Are loc în instituţii educaţionale dintr-un sistem destinat educaţiei continue.

·         Educaţia la locul de muncă

P  Activităţile educaţionale care se desfăşoară la locul de muncă, de obicei în contextul programelor educaţionale profesionale. Scopul este realizarea obiectivelor de învăţare specifice, prin instruire practică şi participare la activităţile de muncă, sub îndrumarea muncitorilor experimentaţi sau a instructorilor.

·         Educaţia non-formală

P  Educaţia instituţionalizată, intenţionată şi planificată de către un furnizor de educaţie. Caracteristica definitorie a educaţiei non-formale este că ar fi un supliment, alternativă şi/sau completare la educaţia formală din procesul continuu de învăţare a persoanelor. Deseori se acordă pentru a garanta dreptul de acces la educaţie pentru toţi. Se acordă tuturor persoanelor de toate vârstele, dar nu se aplică neapărat unei structuri care continuă; poate avea durată scurtă şi/sau de mică intensitate şi se oferă sub forma unor cursuri de scurtă durată sau seminarii. Deseori conduce la calificări care nu sunt recunoscute ca fiind echivalente cu cele formale de către autorităţile naţionale sau subnaţionale din educaţie sau nu sunt recunoscute deloc. Educaţia non-formală poate cuprinde programe care contribuie la alfabetizarea adulţilor şi tinerilor şi la educaţia pentru copiii neşcolarizaţi, dar şi programe privind aptitudinile, deprinderile de muncă, dezvoltarea socială sau culturală.

·         Educaţia secundară (ISCED nivelurile 2 şi 3)

P  Oferă învăţare şi activităţi educaţionale construite pe educaţia primară şi pregătirea pentru intrarea pe piaţa muncii, educaţie post-secundară nonsuperioară şi educaţie superioară. Mai larg, educaţia secundară are ca scop învăţarea la un nivel intermediar al complexităţii. ISCED distinge între educaţia inferioară şi superioară.

·         Educaţia secundară inferioară (ISCED nivel 2)

P  Programele la ISCED nivel 2 sau educaţia secundară inferioară sunt menite tipic pentru construirea rezultatelor de învăţare din ISCED nivel 1. De obicei, scopul educaţional este de a pune bazele învăţării continue şi dezvoltării umane pe baza cărora sistemele de educaţie pot extinde alte ocazii de educaţie. Programele la acest nivel sunt de obicei organizate în jurul unui curriculum orientat pe subiect, care introduce concepte teoretice cu o listă vastă de teme.

·         Evaluarea rezultatelor

P  Evaluarea realizărilor unui individ privind obiectivele învăţării, folosind învăţării o varietate de metode de evaluare (teste/ examinări scrise, orale şi practice, proiecte şi portofolii) în timpul sau la sfârşitul unui program de educaţie.

·         Finalizarea unui program de educaţie și formare profesională

P  Participarea la toate componentele unui program de educaţie și formare profesională (inclusiv examinări finale dacă sunt), indiferent de rezultatul unei posibile evaluări a realizărilor obiectivelor de învăţare.

·         Furnizor de educaţie și formare profesională

P  organizaţie care oferă educaţie și formare profesională, fie ca obiectiv principal, fie auxiliar. Acesta poate fi institut public de educaţie, dar şi întreprindere privată, organizaţie neguvernamentală sau organism public non-educaţional.

·         Învățământ general postliceal

P  Învăţământul postliceal non-terțiar/non-universitar este poziționat între învățământul secundar superior și învăţământul superior. Învățământul general postliceal pregătește de obicei, cursanţi pentru studii în învățământul superior, în timp ce învățământul profesional postliceal pregătește în general cursanții pentru intrarea directă pe piața forței de muncă.

·         Învățământ general secundar

P  Include atât învățământul general superior secundar (învățământul liceal), cât și cel general inferior secundar (învățământul gimnazial). Se efectuează după învățământul primar și poate fi urmat de învățământ superior. Învățământul general secundar pregătește elevii pentru învățământul postliceal sau învăţământul superior, dar de obicei nu pregăteşte pentru angajare într-o anumită ocupație sau industrie, și nici nu conduce direct la o calificare relevantă pe piața muncii.

·         Învăţământul pentru nevoi speciale

P  Educație concepută pentru cursanţii care, pentru o largă varietate de motive, au nevoie de sprijin suplimentar și metode pedagogice adaptate, în scopul de a atinge obiectivele de învățare într-un program educațional.

·         Învăţământul profesional

P  Programe de educaţie și formare profesională care sunt destinate pentru cei care învaţă pentru a dobândi cunoştinţe, aptitudini şi competenţe specifice unei ocupaţii, meserii sau clase de ocupaţii sau meserii. Poate avea componente bazate pe muncă (ex. ucenicie, programe de educaţie sistem dublu). Finalizarea cu succes a acestor programe conduce spre calificări profesionale relevante pe piaţa muncii, recunoscute ca orientate ocupaţional de către autorităţile naţionale şi/sau de piaţa muncii.

·         Învățământul profesional postliceal

P  Învăţământul postliceal non-terțiar/non-universitar este poziționat între învățământul secundar superior și învăţământul superior. Învățământ general postliceal pregătește, de obicei, cursanţi pentru studii în învățământul superior, în timp ce învățământul profesional postliceal pregătește în general cursanții pentru intrarea directă pe piața forței de muncă.

·         Învățământul superior de scurtă durată

P  Învățământul superior de scurtă durată este de multe ori o parte independentă a ciclului I de învățământ superior, fiind bazat pe practică, are un specific ocupaţional și pregătește cursanţii pentru a intra pe piața forței de muncă. Cu toate acestea, poate oferi, de asemenea, accesul către alte forme de învăţământ superior. De obicei cuprinde aproximativ 120 ECTS.

·         Învăţare

P  Dobândirea individuală sau modificarea de informaţii, cunoştinte, înţelegere, atitudini, valori, deprinderi, competenţe sau comportamente prin experienţă, practică, studiu sau instruire.

·         Învăţare informală

P  Forme de învăţare intenţionată sau deliberată, dar neinstituţionalizate. Prin urmare, sunt mai puţin organizate şi structurate decât educaţia formală sau non-formală. Învăţarea informală poate include activităţi de învăţare care au loc în familie, la locul de muncă, comunitatea locală şi în viaţa de zi cu zi, pe bază directă socială sau de familie sau proprie.

·         Învățare la locul de muncă

P  Tip de studiu care implică însuşirea de cunoștințe, deprinderi și competențe prin efectuarea - și reflectarea asupra - sarcinilor într-un context profesional, fie la locul de muncă (cum ar fi formare prin alternanță) sau într-o instituție de educaţie şi formare profesională.

·         Învăţare ocazională sau întâmplătoare

P  Diverse forme de învăţare care nu sunt organizate sau care implică comunicare şi nu sunt destinate pentru învătare. Se pot realiza ca activităţi zilnice pe produse, evenimente sau comunicare care nu sunt destinate activităţilor de învătare sau educaţie deliberate. Exemplele pot include învăţarea care are loc în cursul unei întâlniri, în timpul ascultării unui program de radio sau urmărirea unei emisiuni TV care nu sunt destinate unui program de educaţie.

·         Învăţarea combinată

P  Tip de studiu care implică învăţarea prin modalităţi combinate. Adesea se referă la cursuri care folosesc o învăţare combinată prin metoda de predare faţă în faţă şi lecţii on-line.

·         Învăţarea cu frecvenţă parţială

P  Oportunitate de învățare în care învăţarea necesită mai puțin de 75 % frecvenţă pentru un program de studii.

·         Învăţarea faţă în faţă

P  Tip de studiu în care cursanţii îşi întâlnesc instructorii (profesori, formatori), în același loc și în același timp, spre deosebire de învățământul la distanță.

·         Învăţarea la distanţă

P  Tip de studiu, realizat adesea la nivel individual, unde studenţii nu sunt fizic prezenţi într-un cadru tradiţional, cum ar fi o clasă. Învăţarea la distanţă asigură acces la învăţare, atunci când sursa informaţională şi cursanţii sunt separaţi de timp şi de distanţă  sau de ambele.

·         Învăţarea on-line

P  Tip de studiu care implică tehnologii electronice pentru a oferi, facilita și îmbunătăţi învățarea și diseminarea de cunoștințe în orice moment, orice loc și în orice ritm.

·         Master sau echivalent

P  Ciclu II sau programe de studii echivalente din învățământul superior, adesea concepute pentru a oferi cursanţilor cunoștințe academice și / sau profesionale avansate, deprinderi și competențe, care să conducă la o diplomă de master sau la o calificare echivalentă. Programele de la acest nivel ar putea avea o componentă de cercetare importantă, dar încă nu conduc la acordarea unei calificări de doctorat. De obicei, programele la acest nivel sunt bazate pe componente teoretice, dar pot include şi componente practice și se realizează în zona de cercetare și/sau prin cele mai bune practici profesionale. De obicei, oferă între 90 şi120 credite. Programe cu o durată de cel puțin cinci ani de pregătire pentru Ciclul I sau echivalent de calificare sunt incluse la acest nivel, dacă acestea sunt echivalente cu programele de studii de nivel de master, în ceea ce privește complexitatea lor în termeni de conținut. De exemplu, programele de studii de Medicină sau Stomatologie sunt adesea proiectate în acest fel.

·         Nivelul EQF

P  Cadrul European al Calificărilor Niveluri 1-8

·         Obiective ale învăţării

P  Specificarea rezultatelor învăţării de realizat la absolvirea unei activităţi educaţionale sau de învăţare. Acestea au ca scop îmbunătăţirea cunoştinţelor, aptitudinilor şi competenţelor în contextul social, civic, personal legat de forţa de muncă ocupată. Obiectivele învăţării sunt legate de scopul pregătirii studiilor mai avansate şi/sau ocupaţie, meserie sau clasă de ocupaţii sau meserii.

·         Organismul de acordare a diplomelor/certificatelor sau titlurilor

P  Organismul care eliberează certificate, diplome sau titluri pe baza calificărilor către o persoană şi care recunoaşte formal rezultatele învăţării (cunoştinţe, deprinderi şi/sau competenţe), pe baza unei proceduri de evaluare şi validare. (Sursă: Cedefop, 2008)

·         Program de studii cu frecvenţă

P  Se referă la acea oportunitate de învăţare în care învățarea necesită cel puțin 75 % frecvenţă pentru un program de studii.

·         Programe de bază

P  Educaţie concepută să ofere cursanților competențe fundamentale în citit, scriere şi matematică şi să stabilească o bază solidă pentru citit şi înţeles prin prisma cunoştinţelor acumulate şi a dezvoltării personale, se concentrează pe învăţarea la un nivel de bază al complexităţii, cu o minimă specializare.

·         Programe de educaţie sistem dual

P  Programe care combină educaţia bazată pe muncă, şcoală sau colegiu. Ambele componente sunt importante (de ex. depăşesc stagiatura sau curs periodic), deşi partea bazată pe muncă de obicei ocupă 50% din timpul de program sau mai mult.

·         Programe internaţionale

P  Programe predate într-o limbă străină, precum și cele cu diplomă comună și programe cu duble diplome sau cele bazate pe acorduri internaționale specifice.

·         Realizare educaţională

P  Cel mai înalt nivel de educaţie ISCED pe care l-a terminat cu succes un individ. Se măsoară de obicei referitor la cel mai înalt program educaţional terminat cu succes care este certificat de o calificare recunoscută. Calificările intermediare recunoscute sunt clasificate la un nivel inferior faţă de programul însuşi.

·         Rezultatele învăţării

P  Totalitatea informaţiilor, cunoştinţelor, înţelegerii, atitudinilor, valorilor, aptitudinilor, competenţelor sau comportamentelor stăpânite după finalizarea unui program de educaţie.

·         Stagiu de formare

P  Perioadă limitată de practică de lucru petrecut la o întreprindere, de obicei, de către persoane care au terminat recent studiile, cu scopul de a dobândi competențe prin instruirea de la locul de muncă, înainte de a accepta o angajare permanentă.

·         Suplimentul Europass al Certificatului

P  Descrie calificările profesionale deţinute de orice persoană care posedă certificatul de formare profesională educaţional la care se face referire. În acest scop, el prevede, printre altele, informații cu privire la competenţele dobândite, gama de activități profesionale disponibile, organismele de certificare, nivelul de calificare, condiţiile de admitere necesare și posibilități de acces la următorul nivel de formare. Nu înlocuieşte certificatul original şi nu asigură recunoaștere automată. Este eliberat de autoritățile naționale competente.

·         Suplimentul Europass la Diplomă

P  Suplimentul la diplomă conține informații despre parcursul educaţional de învăţământ superior al titularului diplomei. Descrie natura, nivelul de calificare, contextul, conținutul și statutul de cursuri finalizate cu succes. Cu toate acestea, nu înlocuiește diploma originală. Dezvoltat împreună cu Consiliul Europei și UNESCO, este completat de organismul emitent și eliberat în același timp cu diploma.

·         Ucenicie

P  Formare care este caracterizată de formarea sistematică pe termen lung, ce alternează cu perioade de formare la locul de muncă și într-o instituţie educaţională sau un centru de formare profesională. Ucenicii iau parte la procesul de producție al firmei (unde efectuează formarea) si generează câştig pentru aceasta.

·         Validarea rezultatelor învăţării

P  Evaluarea unei realizări individuale a obiectivelor de învăţare, folosind o varietate de metode de evaluare (teste/examene scrise, orale sau practice, proiecte şi portofolii) nu presupune participarea la un program de educaţie.