Informare cu privire la piata muncii - Legislatia Muncii

  • RAPORTUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI NAȚIONALE PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ 2014 - 2020 

  • Cuprins

     

    I.             Analiza evoluției principalilor indicatori statistici și administrativi ai pieței muncii……………..……………………………………………………...................….4

    Rata de ocupare 4
    Rata șomajului 7
    Rata NEETs (tineri cu vârsta între 15-24 ani care nu sunt în educație și nici ocupați sau în formare) 9
    Distribuția populației ocupate pe activități ale economiei naționale și după statutul ocupațional 10
    Participarea la măsurilor active de ocupare implementate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 12

    II.            Analiza rezultatelor înregistrate pentru acțiunile incluse în Planul pe anul 2016 pentru implementarea SNOFM 2014-2020…….………………….….14

    O1. Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în vârstă 14
    O.2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile 17
    O.3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competenţe adaptate la cerințele pieței muncii 21
    O4. Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii 23

    Listă tabele

    Tabel 1 Evoluția populației ocupate pe activități economice 2010 – 2016 și diferențele 2016-2015 (mii persoane) 11
    Tabel 2 Evoluția participării la măsuri active de ocupare în perioada 2012 -2016 13

    I.             Analiza evoluției principalilor indicatori statistici și administrativi ai pieței muncii

    1.   RATA DE OCUPARE

    Rata de ocupare (pentru grupa de vârstă 20-64 ani[1]) a continuat, în anul 2016, evoluția ascendentă începută în 2013 pe fondul creșterii economice accelerate. Nivelul de 66.3% este în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de anul precedent și se află la 3,7 puncte procentuale față de ținta de 70% asumată în contextul Strategiei Europa 2020.

    Valoarea de 66,3% reprezintă cel mai ridicat nivel atins de acest indicator în ultimii 10 ani, superior valorilor înregistrate în perioada pre-criză (2007-2008).

    Pentru a valorifica la maxim perspectivele economice pozitive, piața muncii din România trebuie să continue procesul de adaptare la cerințele economice globale, iar modificările aduse cadrului de reglementare trebuie să faciliteze activarea forței de muncă potențiale, aflată în căutarea unui loc de muncă.

    Figura 1 Evoluția Ratei de ocupare pe sexe (grupa de vârstă 20-64 ani)

    în perioada 2006-2016

    Sursa: EUROSTAT

    În ceea ce privește evoluția ratei de ocupare pe sexe, în anul 2016 atât rata de ocupare pentru bărbați, cât și cea pentru femei au înregistrat evoluții pozitive comparativ cu valorile înregistrate în anul precedent. Rata de ocupare pentru femei a crescut cu 0,2 puncte procentuale față de anul 2015, în timp ce rata de ocupare pentru bărbați a crescut cu 0,3 puncte procentuale față de anul precedent.

    Diferența de participare pe piața muncii între femei și bărbați continuă să fie extrem de ridicată și se impune identificarea de măsuri adiționale care să sprijine reducerea acestui decalaj.

    Pe grupe de vârstă, rata de ocupare a înregistrat un regres în rândul tinerilor, astfel grupa de vârstă 15- 24 ani a scăzut cu 2,2 puncte procentuale față de valoarea înregistrată în anul 2015. Rata de ocupare pentru grupa de vârstă 25-54 ani a crescut cu 0,2 puncte procentuale în anul 2016 față de anul precedent, atingând un nivel de 77,6%, în timp ce pentru lucrătorii vârstnici (55-64 ani) rata de ocupare a înregistrat o valoare de 42,8% în creștere cu 1,7 puncte procentuale față de valoare înregistrată în anul 2015.

    Sursa: EUROSTAT

    În anul 2016, nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă (15-64 ani) s-a înregistrat în rândul absolvenţilor de învăţământ superior 86,2% în creștere cu 0,9 puncte procentuale față de anul precedent. Rata de ocupare a persoanelor cu nivel mediu de educaţie a crescut marginal (0,3 puncte procentuale) față de anul precedent până la o valoare de 65,2%, iar pentru persoanele cu un nivel scăzut de educaţie rata de ocupare a înregistrat o scădere de 1,6 puncte procentuale fată de anul 2015, atingând valoarea de 41,0%.

    Sursa: EUROSTAT database, LFS data.

    Având în vedere continuarea creșterii diferenței între participare pe piața muncii a femeilor și bărbaților se impune o analiză atentă și o îmbunătățire a eforturile asumate în contextul Obiectivului 2. Îmbunătăţirea structurii ocupaţionale şi participării pe piaţa muncii în rândul femeilor şi persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile direcţia de acţiune 2.2.Creşterea participării femeilor pe piaţa munciiinclusiv prin măsuri suport de reconciliere a vieţii profesionale cu cea de familie.

     

    2.   RATA ȘOMAJULUI

    În anul 2016, rata șomajului (conform criteriilor BIM) a scăzut, atingând nivelul de 5,9% cu 0,9 puncte procentuale mai mic față de anul precedent. Reducerea ratei șomajului spre nivelul natural reflectă de semenea evoluția pozitivă a economiei. Cu toate acestea, pentru a evita o criză de forță de muncă la nivel național în contextul efectelor procesului de îmbătrânire a populației și a creșterii emigrației nete este necesară identificarea de măsuri/acțiuni adiționale care să reducă subocupare (numărul de persoane ocupate cu program parţial care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent) şi să faciliteze integrarea pe piața muncii a forţei de muncă potenţial adiţionale (persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul; persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul).

    Cea mai mică rată a șomajului s-a înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55-64 ani, respectiv 3,2%. La polul opus se regăsește rata șomajului pentru tineri (grupa de vârstă 15-24 ani) care a înregistrat cel mai ridicat nivel, respectiv 20.6% în scădere cu 1,1 puncte procentuale față de valoarea de 21.7% înregistrată în anul 2015. În cifre absolute, numărul total de șomeri tineri în anul 2016 a fost de 125.100 persoane în scădere cu 23.100 de persoane față de anul 2015.

     

    Sursa: EUROSTAT

    Pe sexe, diferența între rata şomajului pentru bărbați și cea pentru femei a fost de 1,6 puncte procentuale (6,6% la bărbaţi faţă de 5,0,% la femei). Atât pentru femei, cât și pentru bărbați rata șomajului în România înregistrează niveluri inferioare mediei europene UE (28). În anul 2016, rața șomajului UE (28) a fost de 8,4% în rândul bărbaților și de 8,7% în rândul femeilor, continuând tendința de scădere începută în anul 2014.

     

    Sursa: EUROSTAT database, LFS data.

    Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 7,6%, respectiv 6,2%. Rata şomajului a fost de doar 3,1% în cazul persoanelor cu studii superioare.

    Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,0% în 2016, nivel asemănător cu anul precedent, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost 50,0% în creștere cu 6,1 puncte procentuale față de valoarea înregistrată în anul 2015.

    Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor a fost de 63,1%.

    3.   RATA NEETs (tineri cu vârsta între 15-24 ani care nu sunt în educație și nici ocupați sau în formare)

    Valoarea acestui indicator a înregistrat o scădere de 0,6 puncte procentuale în anul 2016 comparativ cu anul precedent, valoare înregistrată fiind 17,4%. Femeile continuă să înregistreze un nivel ridicat al ratei NEETs de 20,8%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de anul 2015. În rândul bărbaților nivelul înregistrat în anul 2016 a fost 14,1%, în scădere cu 0,9 pp față de anul 2015.

     

    Sursa: EUROSTAT

    Nivelul ratei NEETs din România continuă să fie superior mediei europene UE 28 (11,5%) în anul 2016, diferența fiind de 5,9 puncte procentuale.

    Având în vedere nivelul în continuare ridicat al ratei NEETs este necesară o reprioritizare a măsurilor propuse în cadrul Obiectivului 1 Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi prelungirea vieţii active a persoanelor în vârstă direcţia de acţiune 1.1. Diminuarea şomajului în rândul tinerilor şi a numărului de tineri din categoria NEETs (care nu sunt în ocupare educaţie sau formare) în vederea accelerării eforturilor de îmbunătățire a situației tinerilor pe piața muncii.

    4.   DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI OCUPATE PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE ȘI DUPĂ STATUTUL OCUPAȚIONAL

    În ceea ce privește distribuția populației ocupare pe activități economice (conform clasificării NACE revizuită), în anul 2016 au înregistrat evoluții pozitive, comparativ cu anul precedent, următoarele domenii:

    ·         Industria manufacturieră +45.300 persoane;

    ·         Construcții +41.500 persoane;

    ·         Transport și depozitare +42.500 persoane;

    ·         Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și a motocicletelor +27.000 persoane;

    ·         Servicii hoteliere și restaurante +19.300 persoane;

    ·         Alimentare cu apa, salubritate, gestionarea deseurilor +11.600 persoane;

    ·         Activități profesionale, științifice și tehnice +10.200 persoane;

    ·         Activitati financiare și de asigurari +6.200 persoane;

    ·         Arta, divertisment și recreere +4.500 persoane;

    ·         Activitati ale gospodariilor în calitate de angajator +3.100 persoane.

    Activitățile economice care au înregistrat o diminuare accentuată a populației ocupate în anul 2016, comparativ cu anul 2015, au fost:

    ·         Agricultură, silvicultură și pescuit –207.200 persoane;

    ·         Activitati de asistență socială și sănătate -10.600. persoane;

    ·         Administrație publică și apărare -8.200 persoane;

    ·         Informații și comunicare –4.900 persoane;

    ·         Activități în domeniul imobiliare -4.000 persoane;

    ·         Industrie extractivă -4.000 persoane;

    ·         Transport și depozitare –3.300 persoane.

     Tabel 1 Evoluția populației ocupate pe activități economice 2010 – 2016 și

    diferențele 2016-2015 (mii persoane)

      2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Diferente 2016-2015
    Agricultura, silvicultura si pescuit 2,303.8 2,116.0 2,185.2 2,140.8 2,096.3 1,900.2 1,693.0 -207.2
    Industrie extractiva 91.6 80.5 78.9 79.4 74.4 73.1 69.1 -4.0
    Industria manufacturiera 1,532.1 1,543.4 1,531.5 1,533.5 1,593.3 1,549.2 1,594.5 45.3
    Electricitate, gaze, apa calda si aer conditionat 118.4 105.5 100.9 91.6 92.1 82.4 81.4 -1.0
    Alimentare cu apa, salubritate, gestionarea deseurilor 69.2 73.7 77.1 82.4 89.5 85.6 97.2 11.6
    Constructii 654.2 630.1 636.9 629.3 639.0 633.3 674.8 41.5
    Comert cu ridicata si cu amanuntul 1,046.0 1,065.1 1,093.0 1,084.0 1,110.6 1,146.6 1,173.6 27.0
    Transport si depozitare 419.4 404.1 403.7 427.9 431.3 473.8 470.5 -3.3
    Servicii hoteliere si restaurante 161.7 169.0 172.1 175.0 180.6 185.9 205.2 19.3
    Informatii si comunicare 116.3 120.2 145.3 143.3 145.4 171.9 167.0 -4.9
    Activitati financiare si de asigurari 123.6 134.3 126.5 117.2 112.4 104.7 110.9 6.2
    Activitati in domeniul imobiliare 17.9 16.7 14.6 17.9 20.7 22.0 18.0 -4.0
    Activitati profesionale, stiitifice si tehnice 149.7 157.1 156.7 165.3 192.3 184.4 194.6 10.2
    Activitati de servicii administrative si de asistenta 141.0 147.0 149.6 172.3 182.9 203.6 206.4 2.8
    Administratie publica si aparare 445.5 437.2 435.9 424.1 390.9 440.9 432.7 -8.2
    Activitati de asistenta sociala si sanatate 356.3 361.6 345.1 322.0 310.1 353.2 342.6 -10.6
    Educatie 375.9 372.5 355.2 353.2 367.1 386.8 388.0 1.2
    Arta, divertisment si recreere 46.7 52.2 54.7 53.2 55.1 56.6 61.1 4.5
    Alte activitati de servicii 103.0 113.2 109.7 116.7 116.6 126.9 128.2 1.3
    Activitati ale gospodariilor in calitate de angajator 33.7 39.7 48.7 49.5 53.5 53.9 57.0 3.1

    Sursa: EUROSTAT database

    În ceea ce privește evoluția populației ocupate pe tipuri de ocupații, în anul 2016 au înregistrat creșteri relevante față de anul precedent următoarele ocupații:

    ·         Mesteșugari și alte activități artizanale +49.400 persoane;

    ·         Profesioniști +25.400 persoane;

    ·         Operatori în întreprinderi, de mașini și asamblori +20.800 persoane;

    ·         Lucrători în servicii și vânzări +19.100 persoane;

    ·         Tehnicieni, maistrii și asimilati +14.300 persoane;

    ·         Forțe armate +4.600 persoane.

    Ocupațiile care au cunoscut o reducere a numărului de persoane ocupate în anul 2016, comparativ cu anul precedent, au fost:

    ·         Muncitori calificați în agricultură, silvicultură și piscicultură –180.700 persoane;

    ·         Ocupații elementare –30.800 persoane;

    ·         Asistenți administrativi -4.400 persoane;

    ·         Manageri -4.400 persoane.

    5.   PARTCIPAREA LA MĂSURILOR ACTIVE DE OCUPARE

    Numărul șomerilor înregistrați s-a pastrat la un nivel redus pe parcursul anului 2016 comparativ cu anul 2015 și cu perioada post-criză. Acest fapt a determinat o diminuare considerabilă a numărului de beneficiari de măsuri active furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prin structurile județene și locale comparativ cu anii precedenți, respectiv:

    ·         medierea muncii – scădere de aproximativ 26% față de numărul de beneficiari din anul precedent;

    ·         informare și consiliere – scădere de aproximativ 24% comparativ cu numărul de beneficiari din anul 2015;

    ·         formare profesională - scădere de aproximativ 39,5% față de numărul de beneficiari din anul 2015.

    Tabel 2 Evoluția participării la măsuri active de ocupare în perioada 2012 -2016

    Participanți la măsuri active de ocupare (beneficiari)    
    Tipul măsurii active 2012* 2013* 2014* 2015* 2016
    Medierea muncii 850.629 775.934 721.824 630.226 466.188
    Informare și consiliere(persoane nou înregistrate) 578.317 549.226 539.165 506.185 385.291
    Formare profesională 38.881 36.949 40.265 43.402 26.264
    Stimularea ocupării șomerilor din grupuri dezavantajate (45+ și unici întreținători ai familiilor monoparentale) 15.932 12.484 19.398 15.779 17.962
    Stimularea ocupării șomerilor care mai au 3/5 ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare 204 177 403 328 300
    Stimularea ocupării persoanelor șomere înainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizație de șomaj 15.823 18.222 19.213 16.923 16.973
    Stimularea ocupării persoanelor cu handicap 184 196 212 142 141
    Stimularea ocupării absolvenților 5.421 4.826 6.893 5.923 4.898
    Stimularea ocupării tinerilor supuși riscului de marginalizare socială 1221 894 420 516 297
    Servicii de preconcediere 10.295 8.145 6.226 NA 3.065
    Prime de încadrare absolvenți 3.828 3.760 4.249 3.627 2.544
    Stimularea mobilității în scop de muncă 1.922 1.955 1.641 1.291 1.106
    Ocupați prin prevederile Legii 72/2007 1.225 842 1.291 2.070 2.527
    Subvenționarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior - - 40 49 55

    Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Rapoarte anuale de activitate 2012, 2013, 2014 și Realizările Programului de Ocupare 2014, 2015 și 2016.

    II.            Analiza rezultatelor înregistrate pentru acțiunile incluse în Planul pe anul 2016 pentru implementarea SNOFM 2014-2020

    Pentru analiza progreselor obținute prin punerea în aplicare a măsurilor/acțiunilor incluse în Planul anual de Implementare pe lângă datele furnizate de statistica oficială, sistemul de monitorizare utilizează inclusiv analiza datelor administrative, furnizate de instituțiile responsabile de implementarea măsurilor incluse în Plan. Astfel, în analiza rezultatelor acțiunilor incluse în Planul anul sunt utilizate următoarele criterii:

    ü  Valoarea indicatorilor de rezultat raportați au fost peste nivelul estimat prin Planul de acțiuni pe anul 2016 pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;

    ü  Valoarea indicatorilor de rezultat raportați a fost la nivelul estimat prin Planul de acțiuni pe anul 2016;

    ü  Valoarea indicatorilor de rezultat a fost sub nivelul estimat prin Planul de acțiuni pe anul 2016;

    ü  Măsura /acțiunea nu mai fost implemenetată sau indicatorii de rezultat estimați prin Planul de acțiuni pe anul 2016 nu au fost realizați.

    O1. Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în vârstă

    Direcții de acțiune

    1.1 Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri din categoria NEETs – 22 de acțiuni incluse în Planul pentru anul 2016

    1.2 Creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă – Nu au fost incluse acțiuni în Planul pentru anul 2016

    EVALUARE GENERALĂ A PROGRESELOR ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 1: Planul de acțiuni pentru anul 2016 a inclus 22 de acțiuni toate în cadrul Direcției de Actiune 1.1 Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri din categoria NEETs. Din analiza raportătilor s-a observat faptul că majoritatea măsurilor au fost realizate peste (13) sau la nivelul estimat (8). Cu toate că acțiunile incluse în Planul pe anul 2016 au fost concentrate exclusiv pe tematica tinerilor, au fost înregistrate și progrese în cadrul Direcţiei de Acţiune 1.2. Creşterea participării pe piaţa muncii a persoanelor în vârstă în special prin adoptarea Hotărâri Nr. 861/2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 - 2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020. Totuși, este necesară consolidarea angajamentelor în cadrul Direcţiei de Acţiune 1.2. pentru a reduce decalajul dintre România și media europeană în ceea ce privește ocuparea persoanelor vârstnice (grupa de vârstă 55 – 64 ani).
      Acțiuni cu rezultate peste nivelul estimat:
        1.    Dezvoltarea cadrului legislativ pro incluziune: revizuirea legislației subsecvente Legii Educației Naționale nr.1/2011, din domeniul învățământului special și special integrat și corelarea acestuia cu documente legislative din domeniu. 2.    Implementarea de programe de formare profesională pentru cadrele didactice și consilierii școlari din învățământul de masă și din învățământul special, pentru stimularea acestora astfel încât să poată acorda servicii educaționale de calitate. 3.    Formarea profesională a persoanelor cu dizabilități, din învățământul profesional special. 4.    Dezvoltarea / diversificarea ofertei educaționale din învățământul profesional tehnic special. 5.    Asigurarea accesului la serviciile de educație timpurie pentru copiii cu Cerințe Educative Speciale (CES). 6.    Organizarea de activități pentru îmbunătățirea relației părinte – copil – cadru didactic. 7.    Realizarea de târguri cu oferte educaționale pentru tinerii cu CES. 8.    Aplicarea curriculumului aferent ariei curricular orientare și consiliere la învățământul profesional cu durata de 3 ani. 9.    Continuarea aplicării în învățământul liceal a curriculumului opțional „Fii activ, pregătește-ți accesul către succes!". 10. Continuarea aplicării curriculumului privind formarea și dezvoltarea spiritului antreprenorial. 11. Organizarea de competiții la nivel național, regional, județean și local în cadrul cărora să fie prezentate planuri de afaceri (Bussiness plans). 12. Realizarea de activităţi de orientare şi consiliere a elevilor de clasa a VIII-a din învăţământul gimnazial, cu accent pe conştientizarea cerinţelor pieţei muncii şi a oportunităţilor pentru carieră şi de continuare a pregătirii prin învăţământul profesional cu durata de 3 ani. 13.  Corelarea curriculumului din învățământul superior cu schimbările structurale de pe piața muncii în perspectiva anului 2020.
        Actiuni cu rezultate la nivelul estimat:
      1.    Aplicarea Programului special stagii profesionale pentru absolvenții de învățământ superior. 2.    Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri. 3.    Crearea cadrului legal pentru înființarea și dezvoltarea de ateliere protejate în cadrul școlilor speciale, în parteneriat cu ONG-uri și comunități. 4.    Continuarea parteneriatelor derulate în anul 2015 și realizarea de noi parteneriate cu ONG-uri de către Ministerul Educației Naționale și Inspectoratelor Școlare Județene, în contextul acțiunilor și măsurilor destinate participării copiilor și tinerilor cu nevoi speciale la educație și formare profesională. 5.    Organizarea de acțiuni de sensibilizare a agenților economici din comunitatea locală pentru încheierea de parteneriate în vederea organizării de stagii de practică pentru elevii școlilor profesionale speciale. 6.    Campanii de informare, consiliere și orientare, competiții și sprijinirea tinerilor aflați în sistemul de educație pentru a se familiariza cu viitoarele locuri de muncă, calificări și oportunități de carieră. 7.    Încheierea unui nou protocol de colaborare între Ministerul Educației Naționale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în vederea realizării în comun de măsuri pentru creşterea şanselor de ocupare a tinerilor. 8.    Derularea de acțiuni de consiliere și orientare profesională dedicate tinerilor în scopul familiarizării lor cu oportunitățile de carieră de pe piața muncii.
         
    Acțiuni cu rezultate sub nivelul estimat:
        1.    Susţinerea financiară a uceniciei la locul de muncă în rândul tinerilor.  
         

    O.2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile

    Direcții de acțiune

    2.1. Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării acestei resurse umane către activități non-agricole – 2 acțiuni incluse in Planul pentru anul 2016

    2.2. Creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie - 5 acțiuni incluse in Planul pentru anul 2016

    2.3. Creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea - 13 acțiuni incluse in Planul pentru anul 2016

    EVALUARE GENERALĂ A PROGRESELOR ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 2: Numărul de acțiuni incluse în Planul pentru anul 2016 a fost disproporțional împărțit pe cele trei Direcții de Acțiune. Cu toate că Direcția de Acțiune 2.3 Creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea s-a bucurat de o atenție deosebită din partea autorităților publice cu atribuții pe această tematică, 5 acțiuni avute în vedere la momentul dezvoltării Planului pentru anul 2016 nu au fost implementate. Progresele limitate în cadrul acestui obiectiv în anul 2016 reprezintă o continuare a situației înregistrată în anul 2015 când de asemenea un număr semnificativ de acțiuni avute în vedere la dezvoltarea planului nu au fost implementate pe parcursul anului sau au înregistrat un impact limitat. Pentru a continua procesul de reducere a ocupării în agricultura de subzistență și pentru a crește participarea pe piața muncii a femeilor și persoanelor din grupuri vulnerabile este important consolidarea și extinderea activităților în cadrul acestui obiectiv pentru ca această forță de muncă subutilizată să participe activ pe piața muncii în ocupații productive și cu o contribuție superioară la creșterea economică. Chiar dacă o serie de acțiuni ce vizau situația persoanelor cu dizabilități propuse a fi implementate în Planul pentru anul 2016, în special îmbunătățirea cadrului legislativ, nu au fost realizate, eforturile de consolidare a integrări sociale și pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități au fost sporite prin adoptarea HG Nr. 655/2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016 - 2020 şi a Planului operaţional privind implementarea Strategiei naţionale "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016 – 2020.
    Acțiuni cu rezultate peste nivelul estimat:
      Direcția de acțiune 2.1. Nu este cazul. Direcția de acțiune 2.2. 1.        Implementarea Programului Național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM. Direcția de acțiune 2.3. Nu este cazul.
           
      Actiuni cu rezultate la nivelul estimat:  
    Direcția de acțiune 2.1. Nu este cazul. Direcția de acțiune 2.2. 1.    Combaterea stereotipurilor de gen prin organizarea unei campanii de sensibilizare și informare în rândul elevilor din învățământul preuniversitar în vederea creșterii gradului de conștientizare și informare a acestora cu privire la semnificația și importanța respectării dreptului la nediscriminare și egalitate de șanse pentru toți. Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANEȘFB) a încheiat un Protocolul de colaborare cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și a fost organizată o campanie de sensibilizare în 25 de școli. 2.    Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare destinate bărbaţilor cu privire la importanţa implicării lor în viaţa de familie. Principalele instrumente favorabile concilierii vieții profesionale cu viața familială și cea privată. ANEȘFB a implementate Proiectul cu titlul ”Campanie națională de conștientizare și informare publică privind violența în familie” implementat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014. 3.    Furnizarea de cursuri de formare profesională femeilor revenite din concediul de creștere copil. Direcția de acțiune 2.3. 1.    Introducerea sistemului de cote de impozitare diferențiate în funcție de numărul de salariați în microîntreprinderi. Impozitul este de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariați, inclusiv, 2% pentru cele cu un salariat și 3% pentru cele care nu au salariați. 2.    Elaborarea proiectului de lege privind venitul minim de incluziune. 3.    Implementarea Programului de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață. 4.    Aprobarea și punerea în aplicare a HG nr. 585/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 219/2015 privind economia socială. 5.    Finanțarea structurilor de economie socială de inserție. In anul 2016 a fost demarat sprijinul pregătitor pentru Strategiile de Dezvoltare Locală (SDL). Evaluarea cererilor de finanțare depuse se va desfășura în anul 2017, iar proiectele SLD ce vor intra în implementare pot primi sprijin și din POR 2014-2020 pentru structurile de economie socială de inserție dezvoltate.  
           

     

    Acțiuni cu rezultate sub nivelul estimat:
      Direcția de acțiune 2.1. 1.    Acordarea de servicii de formare profesională orientate către persoanele din mediul rural. Direcția de acțiune 2.2. Nu este cazul. Direcția de acțiune 2.3. 1.   Furnizarea de servicii de informare și consiliere pentru angajare destinate persoanelor cu dizabilități. 2.   Măsuri active și preventive și de incluziune socială pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile și ale celor aflate în sistemul de asistență socială. 3.   Programe de reintegrare profesională și reabilitare vocațională și profesională destinate persoanelor cu dizabilități. 4.   Furnizarea de măsuri active persoanelor din categoria grupurilor vulnerabile.  
         
    Următoarele acțiuni nu au fost realizate:
      Direcția de acțiune 2.1. 1.    Dezvoltarea programelor de orientare și formare profesională pentru persoanele adulte din mediul rural, raportate la realitățile economice ale zonelor cărora se adresează. Direcția de acțiune 2.2. 1.    Încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile prin încheierea de parteneriate cu ONG-uri sau alte entități interesate în vederea accesării de fonduri nerambursabile. Proiectul cu titlul ,,Societatea are nevoie de mine!” privind abordarea integrată a activităților care promovează incluziunea socială a comunităților rroma, în conformitate cu obiectivele Axei Prioritare 4 a Programului Operațional Capital Uman (POCU), nu s-a mai derulat din cauza reconfigurării obiectivelor Axei Prioritare 4 a POCU. Direcția de acțiune 2.3. 1.    Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 680/2007. 2.    Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007. 3.    Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planului naţional de accesibilitate (PNAc). 4.    Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planului național de pregătire pentru muncă și viață independentă (PNPMVI), pentru perioada 2016-2020.  
         

    O.3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competenţe adaptate la cerințele pieței muncii

    Direcții de acțiune

    3.1 Sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței de muncă corelate cu schimbările structurale ale pieței muncii - 9 acțiuni incluse in Planul pentru anul 2016

    3.2 Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor șomere și inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii - 2 acțiuni incluse in Planul pentru anul 2016

    EVALUARE GENERALĂ A PROGRESELOR ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 3: În cadrul Direcției de acțiune 3.1 au fost înregistrate 3 acțiuni cu rezultate superioare celui estimat, 2 la nivelul estimat și 4 sub nivelul estimat. În ceea ce privește Direcția de acțiune 3.2 cele 2 măsuri asumate în acest context au înregistrat rezultate sub cele estimate. Îmbunătățirea resursei umane și a competențelor forței de muncă trebuie să reprezinte în continuare o prioritate pentru politicile publice și eforturile în acest sens să fie extinse.
    Acțiuni cu rezultate peste nivelul estimat:
    Direcția de acțiune 3.1. 1.    Utilizarea resurselor bugetului asigurărilor pentru șomaj pentru finanțarea serviciilor de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Prin organizarea cursurilor de formare profesională, finanţate din Bugetul Asigurărilor de Șomaj au fost încadrate 11.742 persoane în anul 2016. 2.    Îmbunătățirea calității capitalului uman prin dezvoltarea de noi aptitudini și competențe și creșterea participării la învățare pe tot parcursul vieții (LLL). Au participat la cursuri de formare profesională peste 34.900 de fermieri în anul 20 16. 3.    Calificarea și recalificarea forței de muncă pentru sectoarele cu potențial de creștere economică, inclusiv prin furnizarea de formare profesională continuă specifică în domeniul acvaculturii, pisciculturii, exploatațiilor maritime, turism de coastă și maritim. La progrmele de formare organizate pe toate sectoarele de activitate amintite au participat 27.222 persoane. Direcția de acțiune 3.2.      Nu este cazul

     

    Actiuni cu rezultate la nivelul estimat:
      Direcția de acțiune 3.1. 1.    Implicarea partenerilor sociali în definirea /validarea calificărilor, a standardelor ocupaționale și programelor cadru de formare profesională continuă pentru asigurarea transparenței calificărilor și consistenței certificatelor. 2.    Recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale și informale. În 44 de centre de evaluare aproximativ 5.500 de persoane și-au validat competențele obținute în contexte non-formale și informale. Direcția de acțiune 3.2. Nu este cazul  
         
    Acțiuni cu rezultate sub nivelul estimat:
      Direcția de acțiune 3.1. 1.    Actiunea de evaluare a persoanelor în vederea recunoașterii competențelor dobândite în contexte non-formale și informalea persoanelor șomere înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. 2.    Acțiunea de furnizare de formare profesională persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă în competențe digitale, limbi străine, abilități antreprenoriale și competențe sociale, comunicare. 3.    Introducerea metodelor inovative de predare /formare bazate pe tehnologia informațiilor în formarea profesională continuă (e-learning) și formarea formatorilor pentru aplicarea metodelor inovative. 4.    Dezvoltarea competențelor cheie (competențe digitale, limbi străine, abilități antreprenoriale și competențe sociale, comunicare) ale forței de muncă. Direcția de acțiune 3.2. 1.    Dezvoltarea unui sistem pentru investigarea nevoilor pieței muncii și anticiparea cererii de forța de munca în concordanță cu tendințele pe termen lung de pe piața muncii în vederea ajustării programelor de formare profesională orientate către șomeri și persoane în căutarea unui loc de muncă. 2.    Creșterea eficienței și importanței măsurilor de formare profesională implementate de Serviciul Public de Ocupare în cadrul ansamblului de măsuri implementate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.  
       

    O4. Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii

    Direcții de acțiune

    4.1 Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii - 3 acțiuni incluse în Planul pentru anul 2016

    4.2 Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru adoptarea, implementarea și respectarea politicilor cu impact pe piața muncii - Nu au fost incluse acțiuni în Planul pentru anul 2016.

    EVALUARE GENERALĂ A PROGRESELOR ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 4: Toate acțiunile au fost implementate la nivelul estimat. Cu toate acestea, având în vedere lipsa de măsuri în anul 2016 pe Direcția de Acțiuni 4.2 și necesitatea consolidării dialogului social pentru adoptarea, implementarea și respectarea politicilor cu impact pe piața muncii este importantă identificarea de acțiuni adiționale care să îmbunătățească dialogul social la toate nivelurile.
    Actiuni cu rezultate la nivelul estimat:
    Direcția de acțiune 4.1. 1.    Intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a muncii nedeclarate /plan anual de măsuri. Au fost desfășurate 10 campanii naționale în anul 2016 pentru identificarea cazurilor de munca nedeclarată. În cadrul controalelor întreprinse de Inspecția Muncii (IM) în anul 2016 au fost identificate 9.936 de persoane fără forme legale de angajare. 2.    Crearea şi perfecţionarea instrumentelor de control în vederea combaterii migraţiei ilegale în scop de muncă, în contextul acţiunilor de cooperare transfrontalieră. Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a efectual 855 acțiuni de control în vederea combaterii migraţiei ilegale în scop de muncă din care 324 în cooperare cu Inspecția Muncii. Ca urmare a acțiunilor și controalelor efectuate de IGI cu forțe proprii sau în cooperare cu IM sau alte structuri ale MAI au fost depistate 261 de persoane străine aflați în situații ilegale. 3.    Racordarea la platforma europeană de luptă împotriva muncii nedeclarate. Inspecția Muncii și-a intensificat cooperarea cu platforma europeană de luptă împotriva muncii nedeclarate și beneficiază de asistență în procesul de învățare reciprocă implementat la nivel UE. Direcția de acțiune 4.2.      Nu este cazul

    [1] Grupă de vârstă utilizată pentru ținta de ocupare asumată la nivel European în contextul Strategiei Europa 202